Prefata de Marius Vasileanu Mai intai, toata aceasta Marturisire a mea este o atestare, adica un Testament.
Daca as muri acum, as murmura: am fost fericit, am fost om privilegiat si covarsit de marile bucurii ale vietii.
Am suferit mult, si nu lipsesc din lista suferintelor multe ca sa nu le fi incercat si sa nu le fi trait pana la extrema indurare si deznadejde.
Dar nu am regrete si nici dezamagiri, si as pleca de aici cu constiinta ca am fost solidar cu tot ce am facut, bune si rele, solidar si raspunzator de ele.
Am primit si am hranit, dupa intelegerea mea, cele mai inalte sentimente, cele mai nobile aspiratii, cele mai teribile probleme care au confruntat Omul, de cand e el sfant, erou, poet, martir, nebun.
Am insa si o tristete mare, foarte mare, undeva in sufletul meu, ca nu am putut, cum am dorit, sa impartasesc ce-am purtat in inima mea unor oameni carora as fi voit sa le daruiesc in chip viu totul, ca sa stiu ca pot spune si ei cum pot spune eu: datorez mult cartilor, dar datorez totul catorva oameni.
- ALEXANDRU MIRONESCU N.
Steinhardt spunea despre Mironescu ca ''era un crestin cum rar intalnim: nebigot, nehabotnic, nefatarnic; drept si ingaduitor''; parintele Benedict Ghius ii recunostea ''calitatea exceptionala'' de ''intelept'', de ''adevarat cavaler al spiritului si al credintei'', iar Mihai Sora, in prefata sa confesiva, ii evoca ''statura spirituala'' si ''grija pentru soarta comunitatii''.
Pornind de la aceste recomandari adamantine, cartile sale s-ar cuveni sa ne trezeasca atentia.
Dincolo de valoarea lor documentara, intregind cunoasterea epocii si, in special, a Grupului ''Rugului Aprins'', ele ne descopera o personalitate de talia lui Jacques Maritain, Vladimir Ghika sau Romano Guardini, daca ar fi sa ne gandim doar la confratii sai, mult mai cunoscuti, din aceeasi epoca.
- BOGDAN TATARU-CAZABAN ALEXANDRU MIRONESCU (1903-1973), om de stiinta, scriitor si lozof, a urmat studii de zica si chimie la Universitatea din Bucuresti si la Sorbona, unde si-a obtinut si doctoratul.
Un al doilea doctorat, in lozo e, l-a sustinut la Universitatea din Bucuresti.
A activat ca profesor de chimie in cadrul aceleiasi universitati, la Facultatea de Stiinte (1929-1949).
| Murmura | Am fost fericit am fost om privilegiat si covarsit de marile bucurii ale vietii |
|---|---|
| Am insa si o tristete mare, foarte mare, undeva in sufletul meu, ca nu am putut, cum am dorit, sa impartasesc ce-am purtat in inima mea unor oameni carora as fi voit sa le daruiesc in chip viu totul, ca sa stiu ca pot spune si ei cum pot spune eu | Datorez mult cartilor dar datorez totul catorva oameni |
| Mironescu ca ''era un crestin cum rar intalnim | Nebigot nehabotnic nefatarnic |
Humanitas este o renumită editură și distribuitor de cărți românești.
A fost fondată în 1990 de Gabriel Liiceanu, Horia-Roman Patapievici, Andrei Pleșu și Sorin Ilieșiu.
Humanitas este un brand editorial proeminent și influent în România, cunoscut pentru contribuțiile sale la literatură, filozofie și cultură.
Editura produce o gamă largă de cărți, inclusiv literatură, ficțiune, non-ficțiune, filozofie, istorie și poezie.
Humanitas a publicat lucrări atât ale unor autori români, cât și internaționali și a jucat un rol semnificativ în promovarea literaturii și a discursului intelectual în România.
Pe lângă activitățile sale de publicare, Humanitas operează și un lanț de librării în România, oferind cititorilor o selecție diversă de cărți și alte produse culturale.
Brandul are o prezență puternică pe scena literară și culturală românească și a primit numeroase premii și recunoașteri pentru contribuțiile sale la promovarea literaturii și artelor.
Humanitas Admirabila tacere/alexandru mironescu
