Ochi sfiosi si buze plapande, miros dulceag, de vanilie, acompaniaza complet muzica unui moment romantic.
Inchid ochii, inspir, expir, apoi le permit mainilor infiorator de sigure pe ele sa ma desfete.
Scot sunetul nemuririi, imi las capul pe spate si ii dau voie sa ma admire.
Port un halat alb care-mi acopera tot corpul.
Fotoliul verde imi primeste nemarginit extazul.
Ii simt dragostea, iar eu il imbat cu a mea.
Strecoara degetele fine spre sani si indrazneste sa descopere femeia.
Ea tace, refugiul ei suspina pe interior, trecutului ei urla, dar nu refuza sa simta.
Se lasa prada unei desfatari, inchide ochii, ofteaza, stinge lumina si-i permite unei simtiri sa o implineasca.
Se ascunde intr-un colt al intrebarilor fara raspuns si-i permite celei care o domina sa intre in energia feminina.
Sa se deblocheze, sa simta, sa fie! Ochi sfiosi, atingeri reci si melodia unui amurg de mult timp apus au curajul sa n-o minta.
Nu si de data asta.
