Incearca sa fii nepartinitor in orice imprejurare.
Nu fi invidios pe ceilalti.
Nu te mahni pentru despartiri.
Nu te inconjura cu lucruri de pret, caci nu iti sunt de niciun folos.
Nu te infricosa de moarte.
Preamareste?i pe toti Iluminatii (buddha) si pe toti zeii, dar nu te bizui pe ei.
Nu te indeparta nicicand de Calea strategiei.
Extras din Dokkod? (testamentul filosofic al lui Miyamoto Musashi) Fara indoiala, opera cea mai cunoscuta a lui Musashi este Gorin no sh? (Cartea celor cinci cercuri), scrisa in 1645, cu doar cateva saptamani inaintea mortii sale, si adresata discipolului sau, Terao Katsunobu.
Socotita cartea de capatai a luptei cu sabia (kend?), aceasta poate fi considerata deopotriva un clasic despre artele martiale in general, intrucat abordeaza atat principiile luptei individuale cat si pe cele ale confruntarilor dintre armate.
Musashi a scris despre arta luptei cu sabia in asa fel incat invatatura sa poate fi urmata atat de un incepator cat si de un maestru in kend?, desigur la diferite niveluri.
Specialistii in strategie militara pun Cartea celor cinci cercuri alaturi de alte lucrari clasice in domeniu, precum Arta razboiului a lui Sun Tsu din traditia chineza sau Arthashastra a lui Chanakya din traditia indiana.
De?a lungul vremii Gorin no sh? s?a bucurat de o popularitate crescanda, interesul fata de metodele si tehnicile expuse in acest tratat venind nu doar din partea celor interesati de artele martiale, ci si din partea marilor corporatii, dovedind ca principiile expuse aici sunt valabile pentru orice forma de competitie.
Practic, Cartea celor cinci cercuri cuprinde invataturile pe care Musashi le?a oferit discipolilor sai in salile de antrenament (d?j?).
Cele cinci capitole ale cartii trimit la ideea ca exista diferite elemente ale luptei, asa cum exista diferite elemente alcatuitoare ale lumii, ale caror naturi si calitati sunt descrise de buddhism, shintoism si alte religii orientale.
Cele cinci capitole cuprind metodele sau tehnicile de lupta care sunt asociate cu si descrise de astfel de elemente.
? Capitolul Pamant serveste ca introducere si vorbeste in mod metaforic despre artele martiale, conducerea luptei si antrenament ca despre arhitectura si constructia unei case.
? Capitolul Apa descrie stilul de lupta al lui Musashi, numit Niten ichi?ry? sau Doua ceruri, un stil.
Sunt descrise atat tehnicile de baza cat si principiile fundamentale.
? Capitolul Vant contine un joc de cuvinte, deoarece caracterul japonez utilizat poate insemna deopotriva vant si stil.
Aici Musashi prezinta elementele de baza ale scolilor de lupta contemporane, considerand ca acestea sunt niste erezii, intrucat amagesc pe discipoli si ii indeparteaza de adevarata Cale a samuraiului.
? Capitolul Vid este un scurt epilog, care descrie in termeni esoterici invatatura Zen care l?a influentat pe Musashi in ceea ce priveste starea corecta a mintii.
Se spune ca trebuie sa citesti Gorin no sh? si Dokkod?, pentru a putea sa practici patruns fiind de principiile adevaratei Cai si sa intelegi ce voia sa spuna Miyamoto Musashi atunci cand vorbea despre transformarea lui Setsuninto (sabia care ia viata) in Katsujinken (sabia care da viata).
Perfectionati-va cele doua virtuti: intelepciunea si vointa, ascutiti-va cele doua insusiri: perceptia si intuitia.
Cand mintea voastra va fi perfect limpede, iar ceturile nedumeririlor se vor risipi, atunci va apare adevaratul vid.
Bazati-va pe ceea ce este cu adevarat drept! Practicati strategia aplicand-o cat mai cuprinzator! Ganditi-va numai la dreptate, la claritate si la maretie! Faceti-va o Cale din vid! Si considerati Calea insasi ca fiind vidul!.
| Virtuti | Intelepciunea si vointa ascutitiva cele doua insusiriperceptia si intuitia |
|---|
Herald Tribune, denumit adesea International Herald Tribune (IHT), a fost un ziar renumit cu o lungă istorie în furnizarea de știri internaționale.
A fost înființat inițial în 1887 ca ediția europeană a New York Herald de către James Gordon Bennett Jr.
De-a lungul anilor, a câștigat o reputație pentru raportarea aprofundată a afacerilor globale, afaceri, cultură și politică.
În 1967, The New York Times Company a achiziționat ziarul și l-a redenumit International Herald Tribune.
Sub acest nou nume, a continuat să servească drept o sursă principală de știri internaționale, adresându-se în primul rând unui public expatriat și cititorilor vorbitori de limbă engleză din afara Statelor Unite.
Ziarul era cunoscut pentru acoperirea cuprinzătoare a evenimentelor mondiale și pentru rețeaua sa de corespondenți de pe tot globul.
În 2013, The New York Times Company a redenumit International Herald Tribune ca The International New York Times, cu scopul de a-l alinia mai strâns cu ziarul său emblematic, The New York Times.
Această mișcare a reflectat importanța tot mai mare a platformelor digitale și dorința de a crea un brand global unificat.
În timp ce ediția tipărită a International Herald Tribune și-a încetat publicarea odată cu rebranding, prezența sa digitală a continuat sub numele de The International New York Times.
Această platformă digitală a oferit cititorilor din întreaga lume acces la aceeași jurnalism și analiză de înaltă calitate care au distins ziarul de peste un secol.
The International New York Times, la fel ca predecesorul său, și-a menținut angajamentul de a furniza rapoarte cu autoritate despre afaceri internaționale, afaceri, cultură și multe altele, asigurându-se că cititorii rămân informați despre evoluțiile de pe tot globul.
Herald Cartea celor cinci cercuri - go rin no sho/miyamoto musashi
