„ Mi-as dori sa stiu ce temeri ma locuiau cand inima ei s-a oprit.
Fiindca as fi aflat curand ca nu erau cu adevarat temeri.
Pierderea radacinii mele, caci asta mi-e mama, m-a secat de emotii.
Un inghet pana in oase s-a intins ca saritura de leu peste prada.
M-a desprins de pamant, trantindu-ma la pamant.
A murit mama, si amintirile, ca niste sfori innodate una la capatul celeilalte, au distrus ghemul care eram.
Ce sunt acum? Un orfan.
” ( Alina Jurj in Cum mama mi-a pictat un ramas-bun ).
Casa Cartii De Stiinta Cum mama mi-a pictat un ramas-bun/alina jurj
