In 1959, in Manualul de limba romana de la Universitatea Bucuresti, Amita Bhose - pe atunci Ray -, o indiana din Calcutta, il descoperea pe Eminescu, prin poezia Ce te legeni, codrule.
Din acel moment avea sa-l aseze pe Eminescu, asa cum va marturisi, „in inima mea, alaturi de Rabindranath Tagore“.
Prima traducatoare a lui Eminescu in spatiul asiatic - Eminescu: kavita ( Poezii ), 1969 - avea sa-si dea si doctoratul in Eminescu.
Tema aleasa - Influenta indiana asupra gandirii eminesciene - a produs uimire in randul universitarilor si a fost indrumata catre prof.
docent doamna Zoe Dumitrescu-Busulenga, pe atunci sefa Catedrei de literatura universala, singura persoana care putea conduce lucrarea.
Doamna Busulenga, unul dintre cei mai mari comparatisti ai lumii, i-a sugerat ca titlu al lucrarii, Eminescu si Tagore, sub acest titlu fiind, de altfel, depusa propunerea la Universitate.
Titlul i s-a parut „foarte incitant“ insa „operele lui Tagore au fost cunoscute in Romania numai prin traduceri dupa versiuni engleze.
Astfel, terenul nu era favorabil pentru cercetarea comparatista intre Eminescu si Tagore.
Se impunea, data fiind necesitatea utilizarii de citate din ambii autori, o noua traducere a poetului indian in romaneste, in care sa se pastreze toate subtilitatile si nuantele existente in textele originale si o asemenea traducere ma depasea pe atunci.
Aceste motive m-au determinat sa renunt pentru moment la analiza confluentelor dintre cei doi autori si dintre cele doua culturi pe care le reprezentau, romana si indiana, si sa ma limitez numai la prezentarea influentelor indiene in opera lui Eminescu, revenind la titlul initial al lucrarii: Influenta indiana asupra gandirii lui Eminescu [.
] Aici am demonstrat cateva paralele cu Tagore pentru a atrage atentia asupra similitudinii intre gandirea si modul de exprimare ale celor doi poeti, unul simbol al literaturii romane, celalalt, al culturii indiene.
Punctele de convergenta insirate aici nu intreprind un studiu strict comparatist; ele prezinta doar cateva indicatii, pe care as dori sa le amplific si sa le nuantez intr-un studiu ulterior.
“ Inca din anul sustinerii tezei, 1975, conferentia pe tema Eminescu si India, la Biblioteca Judeteana Bihor.
In anul universitar 1985-1986 tinea o serie de sase conferinte, la Universitatea Populara Bucuresti, cu acelasi titlu, iar un articol pe aceeasi tema avea sa fie trimis lui Traian Blajovici, baza unui interviu publicat sub titlul Cu Amita Bhose despre Eminescu si Tagore, in numarul din ianuarie 1986 al revistei Familia din Oradea.
In scrisoarea care insoteste articolul pe care-l reproducem in volumul de fata Amita Bhose se justifica fata de Traian Blajovici: „La Universitatea cultural stiintifica din Bucuresti voi tine 6 prelegeri, una pe luna.
Nu le scriu, ci vorbesc liber dupa fise.
Iar imi pregatesc fisele in ajunul conferintei.
Altfel ar fi fost prea tarziu sa astept sa fac o sinteza a celor 6 prelegeri.
“ In iunie 1989, la Simpozionul omagial consacrat centenarului mortii lui Mihai Eminescu, tema a fost reluata sub titlul Doi poeti care nu s-au cunoscut niciodata.
Apoi la Muzeul Etnografic si Casa Pogor, Iasi, in aprilie 1990.
La Fundatia Columna, Targu-Jiu si Cenaclul Clepsidra, Bechet, 1990.
| Eminescu | Kavita ( |
|---|---|
| Eminescu, revenind la titlul initial al lucrarii | Influenta indiana asupra gandirii lui |
| Blajovici | La |
Cununi De Stele Eminescu si tagore/amita bhose
