Paul Henri Thiry, baron d`Holbach (1723-1789), savant, filozof materialist, enciclopedist de origine germana, dar de limba franceza, a fost cunoscut mai ales ca fiind primul ateu autodeclarat din Europa.
Dispunand de o mare avere, a facut din locuinta sa din Paris un loc in care-si dadeau intalnire o seama de scriitori valorosi ai epocii: Georges-Louis Leclerc Buffon, Denis Diderot, Claude-Adrien Helvetius si altii.
A promovat operele si gandirea unor filosofi englezi precum Thomas Hobbes, Anthony Collins, John Toland, Thomas Gordon.
Insusi baronul scria lucrari filosofice, unele dintre ele fiind mult mai indraznete decat ale tuturor celorlalti.
In orice caz, cele mai multe dintre cartile sale nu au fost semnate, aparand anonim.
Foarte putine dintre operele sale au scapat de condamnarile Parlamentului din Paris si de punerea lor sub obroc de catre Roma.
Eseul despre prejudecati este publicat in 1770 sub pseudonimul Dumarsais si, cum era de asteptat, a declansat un scandal public.
Critica lui d`Holbach se indrepta, pe de o parte, impotriva tendintelor tiranice ale monarhiei franceze, iar pe de alta parte impotriva superstitiei, fanatismului si a ignorantei in general.
Filosoful indrazneste sa propuna o morala eliberata de religie, realizand ceea ce este considerat primul sistem de metafizica materialista din istoria gandirii europene.
Faptele ne demonstreaza ca nu exista in lume vreo constitutie strict ordonata, bine alcatuita, ci tot felul de forme de guvernare dezorganizate, intrucat legile sunt alcatuite in asa fel incat abuzurile conducatorilor fac sa nu existe o egalitate in drepturi cu supusii.
Legea, care reprezinta suma vointelor societatii, ar trebui sa aiba drept scop a-l indruma pe om spre indatoririle sale, adica spre stima celorlalti, in definitiv spre interesul general al societatii.
Dar, pentru a atinge acest scop invariabil, sunt necesare trei conditii: libertatea fara exceptii, garantarea proprietatii si sigurantei fiecaruia, o guvernare puternica si prietena a luminilor.
Putinatatea cartilor, pretul enorm al operelor cu adevarat bune care existau pe piata faceau ca stiinta si cunoasterea sa fie apanajul unui cerc restrans de oameni, aproape intotdeauna interesati sa abuzeze de superioritatea lor, in timp ce restul natiunii zacea cuprinsa de letargia prejudecatilor politice sau religioase.
Poporul afla doar cateva adevaruri, care nu puteau dauna ambitiei conducatorilor.
Daca se intampla sa iasa in fata vreun individ virtuos, un Socrate care sa-si cheltuiasca talentul pentru a lumina poporul, pentru a-l instrui si inarma cu ratiune contra prejudecatilor si pretentiilor sarlatanilor, preotii si tiranii isi dadeau mana si isi conjugau efortul pentru a-l trimite la moarte.
Paul Henri Thiry, Baron d`Holbach.
| Epocii | Georgeslouis |
|---|---|
| Dar, pentru a atinge acest scop invariabil, sunt necesare trei conditii | Libertatea fara exceptii garantarea proprietatii si sigurantei fiecaruia o guvernare puternica si prietena a luminilorputinatatea cartilor pretul enorm al operelor cu adevarat bune care existau pe piata faceau ca stiinta si cunoasterea sa fie apanajul unui cerc restrans de oameni aproape intotdeauna interesati sa abuzeze de superioritatea lor in timp ce restul natiunii zacea cuprinsa de letargia prejudecatilor politice sau religioase |
Herald Tribune, denumit adesea International Herald Tribune (IHT), a fost un ziar renumit cu o lungă istorie în furnizarea de știri internaționale.
A fost înființat inițial în 1887 ca ediția europeană a New York Herald de către James Gordon Bennett Jr.
De-a lungul anilor, a câștigat o reputație pentru raportarea aprofundată a afacerilor globale, afaceri, cultură și politică.
În 1967, The New York Times Company a achiziționat ziarul și l-a redenumit International Herald Tribune.
Sub acest nou nume, a continuat să servească drept o sursă principală de știri internaționale, adresându-se în primul rând unui public expatriat și cititorilor vorbitori de limbă engleză din afara Statelor Unite.
Ziarul era cunoscut pentru acoperirea cuprinzătoare a evenimentelor mondiale și pentru rețeaua sa de corespondenți de pe tot globul.
În 2013, The New York Times Company a redenumit International Herald Tribune ca The International New York Times, cu scopul de a-l alinia mai strâns cu ziarul său emblematic, The New York Times.
Această mișcare a reflectat importanța tot mai mare a platformelor digitale și dorința de a crea un brand global unificat.
În timp ce ediția tipărită a International Herald Tribune și-a încetat publicarea odată cu rebranding, prezența sa digitală a continuat sub numele de The International New York Times.
Această platformă digitală a oferit cititorilor din întreaga lume acces la aceeași jurnalism și analiză de înaltă calitate care au distins ziarul de peste un secol.
The International New York Times, la fel ca predecesorul său, și-a menținut angajamentul de a furniza rapoarte cu autoritate despre afaceri internaționale, afaceri, cultură și multe altele, asigurându-se că cititorii rămân informați despre evoluțiile de pe tot globul.
Herald Eseu despre prejudecati sau despre influenta opiniilor asupra moravurilor si fericirii oamenilor/paul henri thiry baron d`holbach
