Aceasta carte a fost publicata de Ren Gu non in 1946, avand la baza teza sa de studii postuniversitare in filosofia stiintei, in care realizeaza o critica amanuntita asupra scrierilor matematice ale lui Leibniz.
Folosind exemplul calculului infinitezimal, Gu non opune stiintele sacre, bazate pe principii transcendente care servesc drept suport pentru contemplare spirituala, stiintelor profane moderne, care sunt orientate doar catre aplicatii materiale.
Aceasta carte, fiind una dintre ultimele lucrari publicate de Ren Gu non in timpul vietii sale, incheie o opera dedicata formularii principiilor metafizicii universale, principii in cea mai mare parte uitate sau adesea gresit intelese astazi.
Ren Gu non si-a imprumutat terminologia din traditii diferite, in functie de subiectul abordat: hinduism, islam, crestinism sau Orientul Indepartat in Introducerea generala in studiul doctrinelor hinduse sau Marea Triada, pentru a numi doar aceste lucrari decisive.
Autorul reia prezentarea principiilor metafizicii prin folosirea unor anumite concepte din matematica, precum si a vocabularului acestei discipline, foarte indragit de Gu non datorita rigorii sale absolute.
Facand evidente abaterile moderne care s-au dezvoltat in limbajul matematic, el readuce asa-numitul infinit matematic la adevaratul sau sens si ofera astfel cititorului indicatii valoroase despre gradele de realizare metafizica.
Simbolismul matematic joaca un rol important in opera lui Gu non, matematica fiind primul sau obiect de studii universitare.
Acesta l-a interesat pe Gu non in masura in care se afla la tranzitia dintre stiinta sacra si stiinta profana: dupa Gu non, Leibniz avea cunostinte de scolastica si ar fi primit transmisii de la ultimul rozacrucian autentic.
Este un fapt cert ca matematicienii folosesc in notatia lor simboluri al caror sens nu il mai cunosc si care sunt vestigii ale unor traditii uitate; si ceea ce este mai grav nu este numai faptul ca nu se intreaba care poate fi acest sens, dar chiar ca par sa nu vrea ca acestea sa aiba unul.
( Ren Gu non ).
| Abordat | Hinduism islam crestinism sau |
|---|---|
| Gu non in masura in care se afla la tranzitia dintre stiinta sacra si stiinta profana | Dupa |
Herald Tribune, denumit adesea International Herald Tribune (IHT), a fost un ziar renumit cu o lungă istorie în furnizarea de știri internaționale.
A fost înființat inițial în 1887 ca ediția europeană a New York Herald de către James Gordon Bennett Jr.
De-a lungul anilor, a câștigat o reputație pentru raportarea aprofundată a afacerilor globale, afaceri, cultură și politică.
În 1967, The New York Times Company a achiziționat ziarul și l-a redenumit International Herald Tribune.
Sub acest nou nume, a continuat să servească drept o sursă principală de știri internaționale, adresându-se în primul rând unui public expatriat și cititorilor vorbitori de limbă engleză din afara Statelor Unite.
Ziarul era cunoscut pentru acoperirea cuprinzătoare a evenimentelor mondiale și pentru rețeaua sa de corespondenți de pe tot globul.
În 2013, The New York Times Company a redenumit International Herald Tribune ca The International New York Times, cu scopul de a-l alinia mai strâns cu ziarul său emblematic, The New York Times.
Această mișcare a reflectat importanța tot mai mare a platformelor digitale și dorința de a crea un brand global unificat.
În timp ce ediția tipărită a International Herald Tribune și-a încetat publicarea odată cu rebranding, prezența sa digitală a continuat sub numele de The International New York Times.
Această platformă digitală a oferit cititorilor din întreaga lume acces la aceeași jurnalism și analiză de înaltă calitate care au distins ziarul de peste un secol.
The International New York Times, la fel ca predecesorul său, și-a menținut angajamentul de a furniza rapoarte cu autoritate despre afaceri internaționale, afaceri, cultură și multe altele, asigurându-se că cititorii rămân informați despre evoluțiile de pe tot globul.
Herald Infinit si indefinit. notiunea de limita si principiile calculului infinitezimal/rene guenon
