Transformarea in sistem a mariajului dintre politica si stiinta are in Romania un an de nastere: 1970.
Este anul formarii la initiativa lui Ceausescu a Academiei de Stiinte Sociale si Politice.
Contrar aparentei de ordine cazona pe care regimul cauta sa o degaje, Romania ceausista, ca si Germania lui Hitler, era un stat dezorganizat.
In absenta unei viziuni complexe de functionare a noului tip de stat imaginat de Ceausescu, dar si ca urmare a concentrarii totale a puterii in mainile acestuia, coridoarele puterii erau scena unor lupte acerbe intre diversele aripi ale nomenclaturii.
Stiinta de partid nu a facut exceptie.
Policentrismul academic - existenta mai multor institutii cu atributii asemanatoare, unele create de Ceausescu (ASSP, Institutul de Studii Social-Politice al CC al PCR, Academia Stefan Gheorghiu) - fenomen tipic unui stat care functiona in baza 'indicatiilor' liderului, nu ascundea o deosebire fundamentala de vederi intre actorii sai.
Simbioza dintre activistul de partid si omul de stiinta reusise.
In numai cativa ani de la inceputul reformelor ceausiste, nomenclatura de partid s-a umplut de academicieni si de profesori universitari cu specializari incerte si competente neverificate in afara forurilor de partid.
Sistemul avea la baza colaborarea dintre intelectualii afirmati in 'epoca Ceausescu' si 'constructorii' acesteia.
Primii confereau celei de-a doua categorii credibilitate stiintifica, in schimb, decidentii ceausismului le facilitau accesul extraordinar la resurse si inaintarea in ierarhiile institutionale.
Parazitarea reciproca era justificata printr-o gama foarte larga de pretexte, de la frica la simpla dorinta de a parveni.
Cosmin Popa este cercetator in cadrul Institutului de Istorie Nicolae Iorga al Academiei Romane, specializat in istoria URSS/ Rusiei si istoria Europei Centrale si de Sud-Est, perioada comunista si contemporana.
Si-a facut studiile universitare la Bucuresti si Moscova.
Doctor in istorie al Universitatii Bucuresti din 2007, cu studii postdoctorale intre 2011 si 2013.
A lucrat in mass-media ca documentarist, reporter, sef de departament si manager la Mediafax, Adevarul si NewsIn.
Este membru al Comisiei Mixte a Istoricilor din Romania si Federatia Rusa, membru al Comisiei romano-ruse pentru studierea problemelor izvorate din istoria relatiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului Romaniei, depus la Moscova in timpul Primului Razboi Mondial, imputernicit pentru Programul Centenar al Academiei Romane.
Nastere | 1970 |
---|
Editura Litera este o editură cunoscută în România.
Joacă un rol important în peisajul literar și editorial al țării.
Iată câteva puncte cheie despre Litera Publishing: 1.
Editura de cărți: Litera este implicată în publicarea unei game variate de cărți, acoperind diverse genuri, cum ar fi literatură, ficțiune, non-ficțiune, lucrări academice și literatura pentru copii.
Editura este cunoscută pentru contribuțiile sale la promovarea și difuzarea literaturii române și internaționale.
Lanț de librării: Litera operează un lanț de librării în toată România sub denumirea de „Librăria Litera”.
Aceste librării servesc ca puncte de vânzare cu amănuntul de unde clienții pot achiziționa o selecție largă de cărți, inclusiv cele publicate de Editura Litera și alte edituri.
Prezența online: Litera Publishing are o platformă online unde clienții pot explora și cumpăra cărți prin internet.
Prezența online permite cititorilor o modalitate convenabilă de a accesa un catalog larg de opere literare.
Evenimente și inițiative literare: editurile se angajează adesea în organizarea sau participarea la evenimente literare, lansări de carte și inițiative culturale.
Litera poate fi implicată în diverse activități care vizează promovarea literaturii și sprijinirea autorilor.