Admirat de Tolstoi, Cehov si Thomas Mann, Nikolai Leskov se numara printre clasicii rusi din secolul al XIX-lea.
Walter Benjamin l-a definit ca povestitorul.
Lady Macbeth din Mtensk , una dintre primele sale povestiri si cea mai cunoscuta, a fost publicata in 1865 in revista Epoha, condusa de F.
Dostoievski, care avea o mare pretuire pentru autor.
Transformata intr-o opera de Dmitri Sostakovici in 1934, a cunoscut trei versiuni cinematografice, cea dintai fiind regizata de Andrzej Wajda in 1962.
Luate laolalta, naratiunile care o insotesc in volumul de fata, de la istorii grotesti pana la povestiri pline de talc, alcatuiesc portretul aceluiasi personaj: omul rus al secolului al XIX-lea, cu „apetitul lui pentru cadere si inaltare“, cu micile lui vanitati si meschinarii, cu gesturi grandioase si veleitati niciodata implinite.
Despre Nikolai Leskov s-a spus deseori ca este „cel mai rus dintre scriitorii rusi“.
Povestirile lui sunt clocotitoare, pline de ironie, dar lasand sa se intrevada un substrat mult mai profund.
NIKOLAI SEMIONOVICI LESKOV (1831–1895) s-a nascut in satul Gorohovo din gubernia Oriol.
Tatal sau era judecator de instructie, iar mama sa provenea dintr-o familie de nobili scapatati.
Dupa terminarea Gimnaziului Gubernial Oriol, in urma pierderii tatalui si a unui incendiu care a distrus proprietatea familiei, in 1847 a intrat ca slujbas la Curtea Penala din Oriol.
Trecand apoi la directia financiara din Kiev, a audiat in timpul sau liber cursuri la universitate, a studiat limba polona si a frecventat cercuri filozofico-religioase, interesat fiind in mod special de discutiile cu pelerini, sectanti, disidenti religiosi.
In 1857 a intrat in serviciul lui M.
Scott, sotul englez al unei matusi, iar activitatea la compania Scott & Wilkens i-a adus o larga experienta in multe domenii.
Anul 1861 il gaseste la Sankt-Petersburg, unde colaboreaza la diferite ziare si reviste, precum Otecestvenniie zapiski, Russkaia reci si Severnaia pcela.
Cariera literara si-a inceput-o in 1862, odata cu publicarea nuvelei Pogassee delo (O afacere stinsa), mai tarziu aparuta si sub titlul Zasuha (Seceta), semnata cu pseudonimul Strebnitki, pe care si l-a pastrat, pentru unele scrieri, pana in 1869.
Au urmat, in 1863, nuvele ca Jitie odnoi babi (Viata unei femei) si Ovtebik (Boul moscat), iar in 1864 romanul Nekuda (N-ai incotro) si mai cunoscuta povestire Lady Macbeth din Mtensk (Lady Macbeth mtenskogo uezda), dupa care Sostakovici a creat mai tarziu opera cu acelasi titlu).
Printre scrierile sale mai importante se numara Voitelnita (Razboinica, 1866), Soboriane (Clericii, 1872), Pelerinul vrajit (Ocearovannii strannik, 1873; Humanitas Fiction, 2019), Certogon (Izgonitorul diavolului, 1878), Levsa (Stangaciul, 1881).
Nikolai Leskov s-a bucurat de pretuirea unor confrati ca Tolstoi, Cehov sau Gorki.
Desi mai putin cunoscut in afara Rusiei, este considerat unul dintre marii autori rusi ai secolului al XIX-lea.
| Personaj | Omul rus al secolului al |
|---|
Humanitas este o editură cu sediul în România.
Este una dintre cele mai importante companii de editură din țară și este cunoscută pentru gama diversificată de cărți care acoperă diverse genuri, cum ar fi ficțiune, non-ficțiune, poezie, filozofie, istorie, psihologie și multe altele.
Înființată în 1990 de filozoful Gabriel Liiceanu și eseistul Horia-Roman Patapievici, Humanitas a jucat un rol important în promovarea literaturii române, precum și în traducerea și publicarea de lucrări de la autori internaționali.
Editura a publicat numeroase bestselleruri și lucrări de o importanță culturală și intelectuală semnificativă.
Humanitas publică cărți atât în format tipărit, cât și în format digital, adresându-se unui public larg de cititori.
Se angajează să promoveze discursul intelectual, gândirea critică și schimbul cultural prin publicațiile sale.
Pe lângă activitățile sale de publicare, Humanitas operează și librării în mai multe orașe din România, oferind cititorilor acces la o selecție diversă de cărți și încurajând o comunitate literară vibrantă.
În general, Humanitas este o editură respectată care a adus contribuții substanțiale la literatura și viața intelectuală română, atât prin publicațiile sale originale, cât și prin eforturile sale de a face literatura internațională accesibilă cititorilor români.
