„Dintr-o perspectiva romaneasca, am putea spune ca, in ultima sa carte, Alfie Kohn isi plaseaza preocuparile intre D-l Goe, celebra schita a lui Caragiale, si Pozitia copilului, filmul care ne-a adus Ursul de Aur la Berlin.
Pentru ca in Mitul copilului rasfatat.
Sa punem sub semnul intrebarii stereotipurile despre copii si parinti , analiza acopera probleme ca permisivitatea si asa-zisul rasfat, asa cum au fost expuse in presa ultimilor ani care facea un domn Goe din orice copil crescut democratic, sau ca relatia copiilor mari, de douazeci sau chiar de treizeci de ani, cu parintii lor, in contextul agresivitatii mediatice impotriva tinerilor care isi gasesc cu greu locul intr-o societate inca fragmentata de criza economica a ultimilor ani.
In acelasi timp, in Mitul copilului rasfatat , Alfie Kohn reia, cu argumente noi si pe baza celor mai recente studii, temele analizate in cartile sale anterioare si care definesc relatia cu tinerele generatii acasa si la scoala: iubire neconditionata, permisivitate, disciplina si auto-disciplina, competitivitate si concursuri, pedepse si recompense.
Independenta si autonomia sunt alte doua idei pe care Alfie Kohn le aprofundeaza in ultima sa carte, de data aceasta incadrandu-le in contextul unui fenomen al individualismului analizat din perspectiva culturala, istorica si politic-ideologica.
Cu acest prilej, Alfie Kohn pune sub lupa inca un concept devenit de curand foarte la moda, acela al parintilor elicopter sau, pe romaneste, al parintilor closca.
Exista sau nu astfel parinti? Este sau nu benefic pentru copii ca parintii sa fie foarte apropiati, protectori si implicati.
Si pana la ce varsta? Acestea sunt cateva din intrebarile la care vom gasi raspuns in Mitul copilului rasfatat.
Sa punem sub semnul intrebarii stereotipurile despre copii si parinti .
“ - Sanda Watt.
Scoala | Iubire neconditionata permisivitate disciplina si autodisciplina competitivitate si concursuri pedepse si recompense |
---|
Herald Tribune, denumit adesea International Herald Tribune (IHT), a fost un ziar renumit cu o lungă istorie în furnizarea de știri internaționale.
A fost înființat inițial în 1887 ca ediția europeană a New York Herald de către James Gordon Bennett Jr.
De-a lungul anilor, a câștigat o reputație pentru raportarea aprofundată a afacerilor globale, afaceri, cultură și politică.
În 1967, The New York Times Company a achiziționat ziarul și l-a redenumit International Herald Tribune.
Sub acest nou nume, a continuat să servească drept o sursă principală de știri internaționale, adresându-se în primul rând unui public expatriat și cititorilor vorbitori de limbă engleză din afara Statelor Unite.
Ziarul era cunoscut pentru acoperirea cuprinzătoare a evenimentelor mondiale și pentru rețeaua sa de corespondenți de pe tot globul.
În 2013, The New York Times Company a redenumit International Herald Tribune ca The International New York Times, cu scopul de a-l alinia mai strâns cu ziarul său emblematic, The New York Times.
Această mișcare a reflectat importanța tot mai mare a platformelor digitale și dorința de a crea un brand global unificat.
În timp ce ediția tipărită a International Herald Tribune și-a încetat publicarea odată cu rebranding, prezența sa digitală a continuat sub numele de The International New York Times.
Această platformă digitală a oferit cititorilor din întreaga lume acces la aceeași jurnalism și analiză de înaltă calitate care au distins ziarul de peste un secol.
The International New York Times, la fel ca predecesorul său, și-a menținut angajamentul de a furniza rapoarte cu autoritate despre afaceri internaționale, afaceri, cultură și multe altele, asigurându-se că cititorii rămân informați despre evoluțiile de pe tot globul.