Din Cuprins:◊ Legitimarea morala a violentei: o propunere de cercetare a politicului◊ Razboaiele statelor: moralitate si violenta in formularea perspectivelor clasice asupra politicii internationale◊ Forme si manifestari ale violentei in contexte nationale diferite.
Rezultatele unei anchete globale cu cercetatori din stiintele sociale◊ Indivizi, grupuri si state: o propunere de clasificare a formelor de violenta◊ Legitimarea morala a folosirii fortei armate in relatiile internationale contemporane◊ Comunitatile politice, proliferarea nucleara si politica mondiala◊ Memorie colectiva, nationalism si violenta: procesul de comemorare istorica in relatiile dintre Japonia si Coreea◊ Investigarea fundamentelor sociale ale moralitatii politice.
Studii de caz: Republica Moldova si Israel◊ Problema violentei si a integritatii teritoriale in discursul politic din Ucraina si Armenia◊ ISIS: paradigme epistemologice, metodologii hermeneutice si continuturi doctrinare implicate in justificarea violentei◊ Problematica violentei scolare.
O analiza a masurilor de combatere si prevenire in sistemul educational din Romania◊ Violenta, statalitate, identitate: o analiza a societatilor din Bosnia-Hertegovina, Israel si Africa de SudIn masura in care conceptul de natiune este inadecvat abordarii situatiei Lumii a Treia, intinderii conceptuale si politice a cetateniei europene, atasamentului fata de actori transnationali precum Statul Islamic, atunci putem presupune ca este nevoie de o reconceptualizare a ideii de comunitate politica.
Similar, importantei acordate conceptului de stat-natiune si relevantei acestuia in literatura de profil si in politica mondiala i se pot imputa, in egala masura, limite semnificative.
Procesele de destramare a unor state (cazurile contrastante ale Iugoslaviei si Cehoslovaciei), dinamica Uniunii Europene (in care se manifesta atat intentii de integrare accentuata, cat si, simultan, incercari de recuperare a suveranitatii), fictiunile legale internationale, dar fara fundament politic intern (statalitatea problematica a Somaliei ori Libiei), sau, invers, situatiile in care exista acord intern, dar nu si extern (Kosovo), ori prezenta unor state carora nu li s-a permis existenta de catre comunitatea internationala (Statul Islamic)toate acestea reprezinta un semnal puternic pentru nevoia reconsiderarii cadrului conceptual de referinta, care se regaseste atat in analize teoretice, cat si in practica politica.
| Cuprins | |
|---|---|
| Legitimarea morala a violentei | O propunere de cercetare a politicului |
| Razboaiele statelor | Moralitate si violenta in formularea perspectivelor clasice asupra politicii internationale |
| Indivizi, grupuri si state | O propunere de clasificare a formelor de violenta |
| Memorie colectiva, nationalism si violenta | Procesul de comemorare istorica in relatiile dintre |
| Studii de caz | Republica |
| Isis | Paradigme epistemologice metodologii hermeneutice si continuturi doctrinare implicate in justificarea violentei |
| Violenta, statalitate, identitate | O analiza a societatilor din |
Institutul European este o instituție dedicată educației și formării profesionale, care oferă programe de studiu și cursuri specializate în diverse domenii.
Cu un accent pe dezvoltarea abilităților și cunoștințelor, institutul se dovedește a fi o alegere populară pentru cei care doresc să își îmbunătățească cariera și să își dezvolte competențele profesionale.
Brandul inspiră utilizatorii să investească în educația lor și să își atingă potențialul maxim prin formare de calitate.
Institutul European Moralitate si violenta | radu-sebastian ungureanu, radu-alexandru cucuta
