Cu toate ca aproape fiecare dintre cele douazeci de piese ale volumului se structureaza in jurul unui captivant subiect de specialitate, Mircea Oprita nu abuzeaza, deosebindu-se in aceasta privinta de unii dintre confratii sai, de «eruditia» bransei sale, ce poate deveni obositoare.
Interesul sau se indreapta spre psihologia, mentalitatea, constiinta - uneori nelinistita si problemele - cateodata greu de solutionat ale omului (VALERIU CRISTEA).