Can a monkey own a selfie? Can a chimp use habeas corpus to sue for freedom? Can androids be citizens? Increasingly, such difficult questions have moved from the realm of science fiction into the realm of everyday life, and scholars and laypeople alike are struggling to find ways to grasp new notions of personhood.
Posthuman Folklore is the first work of its kind: both an overview of posthumanism as it applies to folklore studies and an investigation of vernacular posthumanisms--the ways in which people are increasingly performing the posthuman.
Posthumanism calls for a close investigation of what is meant by the term human and a rethinking of this, our most basic ontological category.
What, exactly, is human? What, exactly, am I? There are two main threads of posthumanism: the first dealing with the increasingly slippery slope between human and animal, and the second dealing with artificial intelligences and the growing cyborg quality of human culture.
This work deals with both these threads, seeking to understand the cultural roles of this shifting notion of human by centering its investigation into the performances of everyday life.
From funerals for AIBOs, to furries, to ghost stories told by Alexa, people are increasingly engaging with the posthuman in myriad everyday practices, setting the stage for a wholesale rethinking of our humanity.
In Posthuman Folklore, author Tok Thompson traces both the philosophies behind these shifts, and the ways in which people increasingly are enacting such ideas to better understand the posthuman experience of contemporary life.
About the Author Tok Thompson is associate professor of anthropology and communications at the University of Southern California.
He is a well-known author of a number of scholarly articles, chapters, and books on a variety of folkloric topics.
Kind | Both an overview of posthumanism as it applies to folklore studies and an investigation of vernacular posthumanismsthe ways in which people are increasingly performing the posthuman |
---|---|
There are two main threads of posthumanism | The first dealing with the increasingly slippery slope between human and animal and the second dealing with artificial intelligences and the growing cyborg quality of human culture |
University Press of Mississippi (UPM) este o editură academică cu sediul în Jackson, Mississippi.
Înființată în 1970, UPM este afiliată celor opt universități de stat din Mississippi și este dedicată promovării burselor și promovării înțelegerii culturale prin publicarea de cărți academice, reviste și resurse digitale.
UPM publică lucrări într-o gamă largă de discipline, cu un accent deosebit pe științe umaniste, științe sociale și arte.
Catalogul său include cărți din domenii precum literatură, istorie, antropologie, sociologie, istoria artei, studii cinematografice, muzicologie și studii sudice, printre altele.
Una dintre misiunile principale ale UPM este de a evidenția și sărbători moștenirea culturală diversă a sudului Americii.
Presa este cunoscută pentru accent puternic pe literatura, istoria și cultura sudice, publicând lucrări care explorează tradițiile bogate ale regiunii, istoria complexă și problemele contemporane.
Pe lângă concentrarea pe studiile sudice, UPM publică, de asemenea, lucrări academice care abordează subiecte naționale și internaționale mai largi.
Publicațiile sale contribuie la discursul academic și promovează înțelegerea interculturală, aducând contribuții semnificative la diferite domenii de cercetare și studiu.
UPM se angajează să mențină standarde editoriale și academice înalte, asigurându-se că publicațiile sale sunt supuse unei evaluări riguroase de către colegi și a unui control academic.
Presa se mândrește, de asemenea, cu angajamentul său față de diversitate, echitate și incluziune, străduindu-se să amplifice vocile și perspectivele subreprezentate în programul său de publicare.
În general, University Press of Mississippi joacă un rol vital în promovarea burselor, promovarea schimbului intelectual și conservarea moștenirii culturale.
Publicațiile sale contribuie la o înțelegere mai profundă a Sudului Americii și a lumii în general, îmbogățind discursul academic și încurajând aprecierea pentru științele umaniste și sociale.