The ?eld of sensory science has grown exponentially since the publication of the p- vious version of this work.
Fifteen years ago the journal Food Quality and Preference was fairly new.
Now it holds an eminent position as a venue for research on sensory test methods (among many other topics).
Hundreds of articles relevant to sensory testing have appeared in that and in other journals such as the Journal of Sensory Studies.
Knowledge of the intricate cellular processes in chemoreception, as well as their genetic basis, has undergone nothing less than a revolution, culminating in the award of the Nobel Prize to Buck and Axel in 2004 for their discovery of the olfactory receptor gene super family.
Advances in statistical methodology have accelerated as well.
Sensometrics meetings are now vigorous and well-attended annual events.
Ideas like Thurstonian modeling were not widely embraced 15 years ago, but now seem to be part of the everyday thought process of many sensory scientists.
And yet, some things stay the same.
Sensory testing will always involve human participants.
Humans are tough measuring instruments to work with.
They come with varying degrees of acumen, training, experiences, differing genetic equipment, sensory capabilities, and of course, different preferences.
Human foibles and their associated error variance will continue to place a limitation on sensory tests and actionable results.
Reducing, controlling, partitioning, and explaining error variance are all at the heart of good test methods and practices.
About the Author Harry T.
Lawless is Professor of Food Science at Cornell University where he teaches sensory evaluation.
He has 35 years of experience in chemosensory research and psychophysics.
He spent five years in consumer testing in industry, and serves as a consultant to various food and consumer products companies on sensory test methods.
Hildegarde Heymann is Professor of Viticulture and Enology at the University of California at Davis where she.
Springer este o companie de editură proeminentă la nivel mondial, specializată în literatura academică și științifică.
Fondată în 1842 la Berlin, Germania, Springer a crescut pentru a deveni unul dintre cei mai mari și mai respectați editori din lume, cu birouri și operațiuni în numeroase țări.
Springer publică o gamă largă de reviste academice, cărți, lucrări de referință și baze de date online care acoperă o gamă largă de discipline, inclusiv știință, tehnologie, medicină, inginerie, matematică, umaniste, științe sociale și afaceri.
Catalogul extins al companiei include: 1.
Reviste: Springer publică mii de reviste academice evaluate de colegi care acoperă un spectru larg de discipline.
Aceste reviste prezintă articole de cercetare originale, recenzii și contribuții academice din partea experților în domeniile lor respective.
Cărți: Springer publică o selecție diversă de cărți, inclusiv manuale, monografii, lucrări de referință și titluri profesionale.
Aceste cărți acoperă o gamă largă de subiecte și se adresează cercetătorilor, studenților, profesioniștilor și practicienilor.
Lucrări de referință: Springer produce lucrări de referință cu autoritate, cum ar fi enciclopedii, manuale, dicționare și atlase, care oferă o acoperire cuprinzătoare a unor subiecte și discipline specifice.
Baze de date online: Springer oferă baze de date și platforme online care oferă acces la vasta sa colecție de conținut academic.
Aceste platforme permit utilizatorilor să caute, să răsfoiască și să acceseze literatură academică, reviste, cărți și materiale de referință.
Springer este cunoscut pentru angajamentul său față de calitate, integritate și inovație în publicarea academică.
Compania lucrează îndeaproape cu autori, editori, recenzori și instituții academice pentru a asigura cele mai înalte standarde de excelență și rigoare academică în publicațiile sale.
Prin urmare, Springer este considerată pe scară largă ca o sursă de încredere de informații academice și o resursă valoroasă pentru cercetători, studenți și profesioniști din întreaga lume.