Today, a scientific explanation is not meant to ascribe agency to natural phenomena: we would not say a rock falls because it seeks the center of the earth.
Even for living things, in the natural sciences and often in the social sciences, the same is true.
A modern botanist would not say that plants pursue sunlight.
This has not always been the case, nor, perhaps, was it inevitable.
Since the seventeenth century, many thinkers have made agency, in various forms, central to science.
The Restless Clock examines the history of this principle, banning agency, in the life sciences.
It also tells the story of dissenters embracing the opposite idea: that agency is essential to nature.
The story begins with the automata of early modern Europe, as models for the new science of living things, and traces questions of science and agency through Descartes, Leibniz, Lamarck, and Darwin, among many others.
Mechanist science, Jessica Riskin shows, had an associated theology: the argument from design, which found evidence for a designer in the mechanisms of nature.
Rejecting such appeals to a supernatural God, the dissenters sought to naturalize agency rather than outsourcing it to a ``divine engineer.
`` Their model cast living things not as passive but as active, self-making machines.
The conflict between passive- and active-mechanist approaches maintains a subterranean life in current science, shaping debates in fields such as evolutionary biology, cognitive science, and artificial intelligence.
This history promises not only to inform such debates, but also our sense of the possibilities for what it means to engage in science--and even what it means to be alive.
Phenomena | We would not say a rock falls because it seeks the center of the earth |
---|---|
It also tells the story of dissenters embracing the opposite idea | That agency is essential to nature |
Riskin shows, had an associated theology | The argument from design which found evidence for a designer in the mechanisms of nature |
University of Chicago Press este brațul de publicare al Universității din Chicago, una dintre cele mai importante instituții academice din Statele Unite.
Fondată în 1891, University of Chicago Press este renumită pentru angajamentul său de a publica lucrări academice de înaltă calitate într-o gamă largă de discipline, inclusiv științe umaniste, științe sociale și științe fizice.
University of Chicago Press publică cărți, reviste și conținut digital care contribuie la discursul academic, promovează cunoștințele și promovează cercetarea intelectuală.
Catalogul său include lucrări atât ale unor oameni de știință consacrați, cât și ale unor voci emergente, care acoperă subiecte precum istorie, literatură, filozofie, sociologie, economie, științe politice, antropologie și multe altele.
Una dintre trăsăturile distinctive ale University of Chicago Press este dedicarea acesteia față de standardele editoriale riguroase și procesele de evaluare inter pares.
Presa își menține reputația de a publica lucrări de autoritate și influente care sunt supuse unei verificări amănunțite de către experți în domeniile relevante.
Pe lângă programul său de publicare academică, University of Chicago Press publică și cărți pentru cititori generali, inclusiv titluri comerciale în domenii precum biografie, memorii, studii culturale și afaceri curente.
Aceste cărți se bazează adesea pe expertiza facultății de la Universitatea din Chicago și reflectă angajamentul universității de a se implica cu un discurs public mai larg.
În plus, University of Chicago Press este cunoscută pentru prestigioasele sale reviste academice, inclusiv publicații emblematice precum „The Journal of Political Economy”, „The American Historical Review” și „The Journal of Modern History”, printre altele.
Aceste reviste sunt respectate pentru rigoarea și influența lor academică în disciplinele lor respective.
În general, University of Chicago Press joacă un rol vital în diseminarea cercetării academice, încurajând schimburile intelectuale și contribuind la progresul cunoștințelor atât în mediul academic, cât și în societatea mai largă.