E oare posibil un alt fel de cunoastere, o cunoastere care sa nu ia o minima distanta, care sa nu marcheze niciun salt, care sa nu medieze imediatul? Istoria filosofiei a conceput intotdeauna cunoasterea ca pe un salt, ca pe o indepartare de datele realului.
Hermeneutica facticitatii are farmecul incompletitudinii, ea reusind o mai autentica suprapunere cu viata.
Hermeneutica Dasein-ului insa, din care izvorasc si in care se repercuteaza interogatiile heideggeriene, pare a schita orizontul lipsa al celei dintii, platind insa tributul de a nu putea obtine o intelegere a vietii decit prin violenta, prin proiectarea violenta inspre posibilitate, adica inspre autenticitate.
Laura T.