Pentru a-l integra pe imensul Dante in cultura noastra e nevoie de trei lucruri: o traducere clara, eleganta si fidela; o destindere teologica, bazata pe o receptare istorica si critica a tuturor traditiilor crestine – Dante nu are nimic de pierdut daca ortodocsii nu-l citesc, acestia din urma insa au enorm de pierdut; o buna familiarizare cu epoca si cultura din epoca lui Dante, inceputul nationalismelor europene si a Renasterii.
Claritate, ritm, fidelitate au fost criteriile traducerii de fata.
Am renuntat la rime – asa cum se procedeaza in multe culturi majore – pentru a reda cat mai limpede si exact continutul poemei.
Mi-am impus un ritm, factor de constrangere, dar element poetic indispensabil.
Dante e un poet teolog, un poet mistic, un poet filozof.
Continutul genereaza forma, nu invers.
Am accentuat, in note, aspecte de ordin teologic si spiritual ignorate sau minimalizate in Comentariile recente.