Actrita a Teatrului Nottara din Bucuresti timp de peste 30 de ani, Liliana Tomescu a reusit record peste record, multe imposibil de egalat. „Pygmalion” a avut circa 500 de reprezentatii, „Ciocarlia” – 400, „Luna dezmostenitilor”, putin peste 600, iar „Adio, Charlie!” s-a jucat de 870 de ori.
In 1964 i s-a acordat titlul de „Artista Emerita”, un alt record, fiind cea mai tanara actrita – la numai 35 d ani – care l-a primit vreodata.Ma tot intrebam cum ar fi bine sa construim aceasta carte?
Ca un InterViu, cum s-a mai facut sau o poveste secventiala, cu interventii ale unor oameni care au cunoscut-o si i-au putut apreciat spectacolele?
Cu citate din cronicile vremii, cu marturii din viata ce a dus-o, ca actrita, in doar 30 de ani de teatru, alaturi de cativa actori si regizori exceptionali.
Prima viata, pana la varsta de 50 de ani, in Romania, si apoi, a doua viata, alaturi de Lucian, in ultimii 40 de ani petrecuti in Suedia?Cum ar fi povestea vietii, asa cum ar povestit-o Liliana, prin viu grai, stand pe un sezlong, acum, cand a implinit 90 de ani si, are, inca, acea vigoare a spiritului, cu o memorie vie si o descriere precisa, din care nu lipsesc farmecul, sarea, piperul si metafora?.