Un copil povesteste scandalurile din casa, gelozia, bataile, sinuciderea tatalui in care este implicata o jucarie, episoadele de betie ale mamei si vorbeste despre iubirea lor, dupa care a tanjit si pe care, deseori, a simtit‑o.
Un copil ajunge in sala de gimnastica si ridica ochii catre norocosul sir de antrenori admirand‑o si batand‑o.
O relatie tandra si nepermisa.
Bataie, cafteala, atingere, „mangaiere”, pedeapsa, altoiala, urecheala, cate sinonime avem noi, romanii, si tot atatea generatii de fete si baieti care au suportat o educatie cu palma.
Un copil povesteste, in numele nostru, cum ne‑am furat‑o acasa, la scoala, in ateliere, la rude si in internate.
Un copil a trait toate aceste lucruri.
Un copil a ajuns, mai apoi, campioana mondiala absoluta si campioana olimpica. […] E despre un copil care are puterea sa vina si sa‑si apere antrenorii, scriind ca Bellu si Bitang n‑au avut nici o vina in cazul dopajului Andreei Raducan de la Sydney.
Dar cartea aduce ceva si in acest misterios episod.
E despre un copil care si‑a iubit parintii, antrenorii, supraveghetorii si pe toti cei de la care n‑a pretins nimic.